”The secret ingredient for sex, is love”

Etichete

, , , , , , , ,

Mă uit în urmă la anii ce au trecut de când am scris ceva ultima dată, pe aici și zâmbesc . . . câte experiențe am mai avut, atât bune, cât și mai puțin bune . . . și-mi pare bine! Îmi pare bine pentru că toate aceste experiențe m-au format și m-au făcut să devin femeia de azi. Femeia de care, și acum, fug unii bărbați, de frică. Femeia care trezește stări, trăiri, emoții, gânduri, priviri, zâmbete. Femeia care întoarce capete, în orice încăpere în care intră. Femeia care trezește invidii în jurul altor femei cu care interacționează, fie că au 20 ani sau 50 ani. Femeia care nu a fost, nu e și nu va fi niciodată perfectă, dar are acel „je ne sais quoi”. Femeia smart, independentă, sensibilă, iubibilă, caldă, sinceră, frumoasă, atrăgătoare, sexy. Da, sunt toate astea și mult mai mult.

Zâmbesc când îmi amintesc cum am suferit după câte un individ, care nu merita nici măcar să-i acord atenție, dar altceva, mai mult. Realizez, acum, că ar fi mult mai greu ca un bărbat să mă destabilizeze emoțional. Am o infinitate de cicatrici care cândva au fost răni adânci, dar acum sunt doar niște urme pe piele, urme menite să îmi amintească cum am ajuns omul, femeia de azi. Urme, în urma cărora am crescut, am evoluat, am progresat. Și nici nu cred că aș fi putut altfel decât prin „trial & error”. Da, unii spun că e ”the hard way”, dar cred că e cea mai bună metodă atunci când vrei să depășești momente, obstacole, persoane și ajungi să te cunoști pe tine, din interior spre exterior și nu invers.

La fiecare vârstă, vedem și simțim totul diferit, începând de la oamenii cu care interacționăm, la situații, trăiri, emoții, etc. M-am regăsit mult în această replică dintr-un film văzut recent: ”The secret ingredient for sex, is love!”

Poate mai revin, cândva 😉

Reborn

Etichete

, , , , , , , , , , , , ,

Podeaua era rece și umedă, nici nu-ți venea să te uiți la ea, dar să zaci acolo, întinsă, ca într-un pat cu baldachin . . . Sângele roșu și uscat îți crea impresia că ești într-o sală de operație, după un transplant. Aripile, tăiate, fulgi și bucăți, alături. Inima peticită toată și plină de cicatrici, avea o crăpătură adâncă, sângerândă, se vedea că e încă recentă. M-am ridicat ușor, îmi simțeam corpul greu, ca după o bătaie zdravănă, mai picura câte un strop de sânge, pe ici, colo și îmi era foarte frig. M-am scuturat un pic și am început să îmi ling toate rănile. Starea mi se îmbunătățea și după o privire de ansamblu, mi-am dat seama că trebuie să mă spăl. Apa curăță orice și timpul vindecă tot.

Continuă lectura

Fructul interzis

Etichete

, , , , ,

Stau și mă gândesc ca proasta de ceva timp dacă să scriu sau nu. Și îmi dădeam filme, gen : ”face parte din trecut, e un capitol închis, iar te întorci” bla bla bla.

Punct și de la capăt. Am scris. Scriu. Poate voi mai scrie.

Sunt turbată, de câteva zile. Pe mine. De proastă ce sunt. Și atunci, cum să nu îmi merit toate injuriile ce mi le-a adus prietena mea?! Sunt turbată pentru că sunt prea bună, la propriu. Eu sunt aia care întotdeauna înțelege, care nu spune niciodată “nu”, care dacă el are chef să facă ceva, face, care e dispusă tot timpul la a face chestii în doi, deși el face doar când s-a plictisit de altceva, etc.

Eh, azi m-am săturat, în pula mea.
Tipul ăsta, mă sună zilnic să îmi ia pulsul, ca ceasul elvețian, în fiecare seară, de obicei, după ce ajung acasă de la antrenament.
Păi dragul meu, degeaba mă suni în fiecare seară și vorbești frumos și te crezi interesant pentru că mi-ai pregătit micul dejun după ce te-am futut în seara aia când voiam ceva nou și tu ai fost acolo la momentul potrivit.
Interesant erai, dacă după cele două nopți în care ai dormit lângă mine fără să mă atingi, mă futeai în alea 10 minute cât ai urcat până la mine, în inspecție, ca să vezi ce fac.
The Kid fuge, la propriu, de acasă, pentru mine și tot nu mă (mai) impresionează, ăla de mi-a fost iubit, ar vrea să reluăm relațiile, acum, după mai bine de 10 ani și exemplele pot continua.
Și atunci, tu, un no name pentru mine, te crezi special?!
Mă agitam eu toată, explicându-i prietenei mele cele de mai sus pentru a nu știu câta oară, ăștia de la serviciu parcă o luaseră razna încă de la prima oră (mă și gândeam că e iar luni), când, pun mâna pe telefon și văd un mail primit în urmă cu 12 minute.
RESET
În secunda aia, s-a oprit timpul în loc și am realizat că toate căcaturile ce le-am descris mai sus sunt fix egale cu zero, nu au nicio valoare.
În momente din acestea, îți dai seama că te consumi fix degeaba pentru diverși idioți care nu vor avea niciodată o însemnătate în viața ta.
De ce?! Pentru că cei care contează, nu te vor aduce în situații de acest gen.
Chimia își spune cuvântul, întotdeauna! Iar dacă lipsește din prima, nu va veni niciodată pe parcurs.
ATÂT.
P.S. Îmi e un dor nebun de tine! Tu ești mărul meu!

Prosecco

Țigara cea mai bună-i aia după ce te fuți ca o depravată și bei prosecco să alunece mai bine sperma pe gât în jos.

Dacă ești femeie și nu te-ai futut ca o stricată, să simți cum îți tremură fiecare centimetru de piele de pe corp . . . 

Ai trăit degeaba.

Goală pe interior

Aș vrea să nu mai am suflet, să nu mai simt nimic. Să fiu rece și calculată, egoistă, insensibilă.

Când ești bun, ești luat de prost, spune o vorbă din popor. Nu sunt bună, sunt pâinea lui Dumnezeu, îți dau și cămașa de pe mine. Nu știu și nici nu vreau să mint, nu înșel pentru că nu concep să fac asta. Sunt blândă și am un suflet enorm. Nu pot să mă ascund și să fug de oameni. Nu înțeleg de ce nu pot cei din jur să aprecieze toate astea?! Sunt calități, imense, mari, enorme, uriașe, gigantice. Nu sunt de găsit oriunde, la oricine, gratuit, fără vreun interes la mijloc. Și, totuși, asta sunt.

De ce nu poți aprecia că am fost goală în fața ta? Dacă mi-ai cunoaște trecutul, poate ai înțelege. Poate, ar trebui să fiu altfel datorită suferințelor din anii precedenți. Și, cu toate astea, iată-mă. La fel de sinceră și deschisă ca întotdeauna. Nu, loviturile și necazurile vieții nu m-au făcut o persoană mai precaută, mai rea, mai invidioasă. Au fost experiențe din care am învățat și care m-au ajutat să evoluez, dar am făcut-o în felul meu. N-o să mă închid într-un glob de cristal ca să mă protejez, ca să nu mai sufăr, ca să nu mă mai afecteze, ca să nu mai pun la suflet. O să le înfrunt ca și până acum și voi continua să fiu eu, așa cum sunt. Voi continua să plâng atunci când doare, voi continua să urlu când îmi sfâșie sufletul, voi continua să îmi strig durerea atunci când paharul e plin. Pentru că așa mă descarc eu, așa doare mai puțin, până când trece, la un moment dat.

N-o să încetez din a fi eu, pentru că oamenii din ziua de azi sunt niște handicapați limitați, răutăcioși, urâți și încuiați la minte. Fiți așa cum vreți, dar nu îmi cereți să îmi împroșc sufletul cu noroi ca să mă apăr de răutățile voastre și să mă aliniez într-o societate meschină, pentru că n-o s-o fac! Mă iubesc așa cum sunt: frumoasă, inteligentă, cu un suflet bun, sinceră și directă. Și o să doară de atâtea ori până când îți vei da seama că merit tot ce mai bun, nimic mai puțin. Și nu, nu vrea statuie, urcă-te tu pe un piedestal și rămâi acolo, trofeu pentru alții.

Unicitate

Etichete

, , , , , , ,

M-am agitat zilele trecute pe prietena mea cea mai bună din cauză că era toata revoltată și speriată că a întâlnit un tip care i-a pus capac și nu se aștepta la asta, s-a speriat și a reacționat în fel și chip. În revolta asta a ei, încerca să îmi explice că ea nu este ca mine, că ea trebuie să își controleze viața, că ea nu poate fugi la mama și la tata, că jobul e prioritar și nu poate să vină un el să îi dea viața peste cap, cu nopți nedormite (sex), dormit la ea și alte mai câte. Că nu poate face sex cu cineva fără să simtă ceva pentru bărbatul respectiv, că îl ”primește” în ea cu totul, că își transmit energiile și nu se poate să intre oricine și oricum în viața ei.

Am înțeles-o până la un punct. Până acolo unde mi-a spus că dacă nu știe încotro duce relația și ce se va întâmpla peste doi ani sau dacă există diferențe de opinii, pune capăt și asta e. Ea știe foarte clar și exact ce vrea să facă cu viața ei și nu se poate lăsa în voia sorții. E alegerea ei, o respect, dar nu o înțeleg.

La fel ca și ea, ca mine, ca tine, x, y, z, suntem unici în felul nostru, iar binele și normalul sunt relative, în funcție de fiecare în parte. Continuă lectura

De ce sunt înca singură la 32 de ani

Etichete

, ,

M-am trezit azi foarte bine dispusă, for no reason. Doar pentru că așa sunt eu, o pozitivă! Și cum, de obicei, mă lovește inspirația la prima oră, în timp ce mă machiez, nici azi nu a fost altfel. Mi-a prins bine acest weekend, am stat mare parte din timp doar eu cu mine (deși Superficialul făcuse niște planuri, pe care nu le-a onorat, dar asta e altă poveste) și mi-am putut limpezi gândurile în voie.

Prin urmare, lovită de inspirația matinală, am decis să scriu motivele pentru care înca nu sunt într-o relație, la superba vârstă de 32 de ani :)) Continuă lectura