Aud stropii de ploaie cum bat în geam și apoi se preling încet. Aud pneurile mașinilor cum se scaldă în apă și văd cum totul în jur e pustiu, nu e picior de om pe stradă.
Sunt născută toamna…..și totuși nu-mi place acest anotimp. E monoton, plictisitor, aducător de melancolii, deprimări și depresii….. Toate lucrurile parcă au aceleași culori toamna, natura se pregătește de moarte, animalele de hibernare și omul de vegetat în interior. Într-un cuvânt: Î N G R O Z I T O R. Ca să nu mai spun de iarnă…….dar asta la momentul potrivit.
Deocamdata încep să sufăr că s-a terminat vara, că soare vom primi doar cu porția și că nu am câștigat la loto ca să pot pleca undeva unde e vară tot timpul 🙂
Oare de ce nu m-a nascut mama undeva pe lângă ecuator?! This is the big question