Etichete

, , , , , , , ,

Mă uit în urmă la anii ce au trecut de când am scris ceva ultima dată, pe aici și zâmbesc . . . câte experiențe am mai avut, atât bune, cât și mai puțin bune . . . și-mi pare bine! Îmi pare bine pentru că toate aceste experiențe m-au format și m-au făcut să devin femeia de azi. Femeia de care, și acum, fug unii bărbați, de frică. Femeia care trezește stări, trăiri, emoții, gânduri, priviri, zâmbete. Femeia care întoarce capete, în orice încăpere în care intră. Femeia care trezește invidii în jurul altor femei cu care interacționează, fie că au 20 ani sau 50 ani. Femeia care nu a fost, nu e și nu va fi niciodată perfectă, dar are acel „je ne sais quoi”. Femeia smart, independentă, sensibilă, iubibilă, caldă, sinceră, frumoasă, atrăgătoare, sexy. Da, sunt toate astea și mult mai mult.

Zâmbesc când îmi amintesc cum am suferit după câte un individ, care nu merita nici măcar să-i acord atenție, dar altceva, mai mult. Realizez, acum, că ar fi mult mai greu ca un bărbat să mă destabilizeze emoțional. Am o infinitate de cicatrici care cândva au fost răni adânci, dar acum sunt doar niște urme pe piele, urme menite să îmi amintească cum am ajuns omul, femeia de azi. Urme, în urma cărora am crescut, am evoluat, am progresat. Și nici nu cred că aș fi putut altfel decât prin „trial & error”. Da, unii spun că e ”the hard way”, dar cred că e cea mai bună metodă atunci când vrei să depășești momente, obstacole, persoane și ajungi să te cunoști pe tine, din interior spre exterior și nu invers.

La fiecare vârstă, vedem și simțim totul diferit, începând de la oamenii cu care interacționăm, la situații, trăiri, emoții, etc. M-am regăsit mult în această replică dintr-un film văzut recent: ”The secret ingredient for sex, is love!”

Poate mai revin, cândva 😉