Oameni . . .

Vroiam să scriu altfel acest post, dar m-am răzgândit. Pentru că nu e doar o singură chestie care mă scoate din sărite, ci sunt mai multe. Şi n-o să dedic câte un articol fiecăruia, mai ales că nu îmi plac.

Nu-mi plac oamenii care întârzie. Nu am suportat niciodată nepunctualitatea unui om. Mi se pare că spune totul despre caracterul omului. Se mai întâmplă să ajungi mai târziu, dar consider că e de bun simţ să anunţi. Un sms, acolo, ceva, orice, doar să anunţi. Vineri am stabilit că ne vedem la 9. La 9 fără 10 eram deja pregătită să ies pe uşă, dar având în vedere că nu se ştia care e locul de întâlnire am mai aşteptat. La 9 şi cinci scriu : nah cum staţi, sunteţi gata? „Eu acum mă pun să mă machiez puţin.” Am zis că iau foc, instant. Dar am decis că nu are absolut niciun rost. Prin urmare, am coborât şi am luat-o la pas spre locaţia cu pricina, vorbind la telefon, ca să uit. Am ajuns şi am cerut un prosecco. Au ajuns la 9:40. No comment. 

Nu-mi plac / nu înţeleg oamenii slabi, cu psihic slab. Atacuri de panică şi depresie?! Pe bune?! E vina ta că ai ajuns acolo. La primele semne de stări aiurea trebuia să ceri ajutor. Dar nu, că e ruşine. Şi ştii că nu e ok şi tot îl accepţi pe cel care îţi face viaţa amară. Ai spus clar că nu îl mai iubeşti şi îţi e scârbă când te fute, l-ai lăsat să se însoare cu insipida aia şi tot îl mai primeşti. WTF?! De ce?! Ştii că îţi face rău şi continui. O lună, două, cât nu ai ştiut nimic, ţi-a fost atât de bine. Şi acum asta. Eşti conştientă că ai toate şansele să deraiezi, pe bune, şi totuşi îl laşi să îţi facă şi asta. Cum să înţeleg aşa ceva?! Nu cred nici măcar o secundă că nu poţi renunţa la el. Nu o cred. Pentru că nu vrei.

Nu-mi plac aroganţii. În general, cei aroganţi sunt şi foarte deştepţi. Dar asta nu e o scuză. Şi, sinceră să fiu, nu mă impresionează. Ceea ce mă dă pe spate cu adevărat e un om inteligent, conştient de inteligenţa sa, care se comportă normal. Ce crezi că reuşeşti dacă faci pe arogantul cu mine?! Îţi spun eu : mă faci să vomit. Şi nu o să trec peste asta pentru simplul fapt că te duce capul. Nu eşti singurul, mai sunt destui cu mintea ascuţită, dar care, spre deosebire de tine, se ştiu şi comporta.

Nu-mi plac bărbaţii care au impresia că femeia e bunul lor personal şi pot face ce vor cu ea. Dragule, sunt liberă, prin urmare, fac ce vor muşchii mei (ăia de la picioare, că-s mai mult decât suficienţi), fără să ţin cont de aberaţiile care le scoţi pe gură. N-o să stau niciodată drepţi în faţa ta, pentru că nu vreau. Şi nu o să o sug de fiecare dată când vrei tu. Să ne înţelegem : eu o sug dacă vreau şi când vreau eu. Când e vorba de sex, femeia dictează. Întotdeauna. Nu-ţi convine? Eşti liber să pleci.

Acestea sunt doar câteva din lucrurile care mă deranjează la oamenii din jur. Şi nu, nu-s eu aia nebună, dar pentru că sunt înconjurată de oameni deraiaţi, am momente în care mă întreb cine-i pe dos, eu sau ei? Şi realizez că pretenţiile astea pe care le am de la oamenii care mă înconjoară sunt perfect normale, într-o lume anormală, în care oamenii s-au deformat din cauza luptei pentru bani. Şi e îngrozitor de scârbos. Să fii manipulat şi condus de lucrurile materiale. Ce oroare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s