No More Love?!

Am trăit să o aud și pe asta . . .

Vineri, am fost invitată la un restaurant, după o cununie civilă, împreună cu cei câțiva colegi ai mei. Colega mea, despre care v-am mai povestit aici, s-a așezat lângă mine, iar vis-a-vis de noi, o altă colegă și fotografa (prietenă veche de-a mea și fostă colegă a colegei).

Am discutat de tot felul, ca fetele și, inevitabil, am ajuns și la relații. Colega mea, îi povestea fotografei finalul fostei ei relații, era partea care fotografa nu o mai știa. Eu cunoșteam povestea, dar cealaltă colegă a noastră nu știa nimic și era și ea atentă la discuție. După finalul poveștii, îi răspunsese colegei noastre la întrebarea dacă acum are pe cineva și îi explica că da, are o relație cu un bărbat mai mare ca ea la vârstă (cu 17 ani) și că e ok, dar că, la vârsta asta (33 de ani ai ei), nu mai poate fi vorba de dragostea aia nebună, chimie, îndrăgosteli și alte cele. La care eu, am rămas paf.

Cum pula mea, (scuzat să-mi fie limbajul, dar pentru mine e sf treaba asta) poți să-mi spui că la 33 de ani nu mai poate fi vorba de dragoste, chimie și îndrăgosteală?! Adică, eu, peste 3 ani, nu mă pot îndrăgosti?! Ba pot! Aaaa, că nu mă mai arunc cu capul înainte ca la 20 de ani, asta e partea a doua și e normal. După ce treci printr-o serie de relații, dezamăgiri, iubiri cu final aiurea și tot felul de alte experiențe, e normal să nu te mai avânți în anumite chestii. Dar chiar nu cred că nu te mai poți îndrăgosti. Că tu ai ales o relație (pe care o înțeleg perfect) cu un bărbat mai mare ca tine, pentru că îți oferă exact ce ai tu nevoie în momentul de față: siguranță, stabilitate, respect, poziție socială ș.a.m.d. e una, dar să afirmi că la 33 de ani nu mai poate fi vorba de iubire, mi se pare aberant.

Eu sunt ferm convinsă că și ea le poate avea pe toate astea, dar că, nu mai are răbdarea necesară să aștepte sau să caute și o înțeleg perfect, pentru că, de multe ori, nici eu nu mai am nervi de așa ceva. Dar nu mă dau bătută. Știu că într-o zi, îl voi găsi pe bărbatul potrivit pentru mine și o să trăiesc toate lucrurile astea faine.

Întrebarea de baraj este: după o anumită vârstă (hai fie și 30 de ani, deși, din punctul meu de vedere, e exagerat) nu mai există iubire?

Și să nu confundăm treburile: după câțiva ani, într-o relație, poate că iubirea se stinge (deși n-am trăit-o pe pielea mea), dar la începutul unei relații, nu prea cred.

Părerea mea o știți (și sper să m-am exprimat destul de clar și coerent), aștept părerile voastre 😉

17 comentarii

  1. Dragostea poate aparea si la 60 de ani. Nu bag mana in foc ca nu si mai tarziu. Probabil este o femeie resemnata care nu mai spera la o poveste frumoasa de dragoste si se multumeste cu ce are, mai ales ca spui ca are totul. Nu toate sunt visatoare ca noi 😀

    Apreciază

  2. Problema este ca foarte rar intalnesti persoana care sa te faca sa te simti implinita in toate sensurile, cred ca depinde de om si nu de varsta. P.S: am inceput sa citesc blogul tau de ceva zile si imi place muuuuuuuuuuuuuult!

    Apreciază

  3. Mă bucur că îți place 🙂
    Persoana care să te facă să te simți împlinită nu ai cum să o găsești dacă pleci din start cu gândirea că la 33 de ani nu mai poți avea parte de toate chestiil faine ce se petrec între doi oameni la începutul unei relații 😉

    Apreciază

    1. asa, din pura curiozitate: dupa ce te simti implinita … predai lingura? ca daca nu, atunci mai exista si ziua de maine … zi in care s-ar putea sa nu mai fii „la fel de implinita” sau sa ai o migrena care-ti face praf „implinirea” aia. altfel spus: dupa momentul „implinirii” timpul sta pe loc?

      Apreciază

  4. hm, din proprie experienta pot sa spun ca se intampla si dupa varsta de 30 de ani … doar ca, vorba ta, „nu te mai arunci cu capul inainte ca la 20 de ani” si, in plus, viata de zi cu zi te obliga repede sa revii cu picioarele pe pamant. da’ daca ai reusit pana la acea varsta sa kill-eresti copilul din tine … atunci da: adio indragosteala, adio iubire.

    Apreciază

  5. Exista iubire si pasiune atita vreme cit un om traieste, nu conteaza virsta. Problema reala de fapt nu a fost pusa in discutia voastra. Dupa o anumita virsta, nu mai arati ca la 20 de ani iar sansa de a selecta un partener/partenera pentru care sa ai si o pasiune, deci sa fie foarte atragator/e, scade considerabil. Cu alte cuvinte, iei cam ce se gaseste si spui ca „nu este mare chimie, pasiune” si ca „sufletul si caracterul conteaza mai mult”. De fapt, daca ai intilni o persoana care sa-ti placa din toate punctele de vedere, te-ai indragosti lulea si ai avea o pasiune nebuna, indiferent de virsta. Deci, in discutie trebuie luata probabilitatea/sansa de a te cupla cu cine vrei tu, cu cine iti place, in functie de virsta pe care o ai.

    Apreciază

    1. Dacă stau să iau în considerare strict cazul expus de mine, înclin să îți dau dreptate. Ba, mai mult, chiar azi mi s-a confirmat treaba asta . . .
      În general, nu știu ce să zic . . . personal, nu am avut un astfel de impediment până în prezent și nici 20 de ani nu mai am 🙂

      Apreciază

      1. Inseamna ca arati ca la 20 de ani, ceea ce este laudabil. Problema este ca timpul trece pentru toata lumea si mai repede sau mai tirziu ne schimbam, asa este viata.

        Apreciază

  6. Hm, eu am 21 şi nu mă mai arunc cu capul înainte.. Dar, la fel, ca şi tine, nu vreau să cred că nu mă mai pot îndrăgosti, deşi chestia asta pentru mine e ca acul în carul cu fân, ştiu că am abia 21, dar au trecut 4 ani de când am fost îndrăgostită şi să simt toate cele menţionate de tine. Şi parcă nu mai pot. Dar tot vreau să cred că o să găsesc acel bărbat perfect pentru mine, cândva.

    Apreciază

      1. Eh, şi eu fac destule. Doar că, nu am mai reuşit să mă mai îndrăgostesc, după ce am fost îndrăgostită de un tip care mi-a schimbat practic întreaga existenţă. Şi asta a fost demult… dar niciodată să nu spui niciodată! Încă sper că o să mă mai lovească dragostea ca atunci.

        Apreciază

  7. Eu personal cred ca cele mai mari frustrari ale unei femei se nasc tocmai din relatiile alea lipsite (sau carora li s-a dus) nebunia si indragosteala. Sunt de acord ca la o anumita varsta ai nevoie de stabilitate si statut si alte kkturi, dar nu te poti simti „alive” intr-o relatie lipsita de nebunie, e ca o moarte clinica, nu traiesti doar supravietuiesti.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s