Ups and downs

Yesterday I was 10 feet under the ground, but today, oh today! I’m high above!

Toţi avem perioade bune şi perioade mai puţin bune în viaţa noastră. Eu, din fericire, am avut câteva zile cam …. low, dar, care, m-au făcut să realizez nişte lucruri despre mine, mai mult decât îmbucurătoare. Am învăţat să nu mai fiu afectată de toate rahaturile ce le fac persoanele din jurul meu, ba mai mult, am învăţat să le ignor. Ştiam că indiferenţa doare cel mai tare, dar, mai interesant a fost să şi observ acest lucru.

Mi s-a confirmat pentru a nu ştiu câta oară, că marea majoritate a bărbaţilor nu vor lângă ei femei care gândesc şi pe care le duce capul. Nu le place dacă înţelegi mai multe decât vor ei, dacă şti să citeşti printre rânduri, dacă zici ca ei şi faci ca tine. Mă lovesc de chestia asta zi de zi. Still, I’m very sorry, dar nu pot fi tuta care vor ei să fiu. Chestia asta, nu face decât să-mi demonstreze, pentru a nu ştiu câta oară, că acesta e unul dintre motivele pentru care încă nu am o relaţie stabilă, ba mai mult, mă amuză teribil, să văd cât de reduşi sunt unii bărbaţi.

 

19 comentarii

  1. Un om inteligent apreciaza oamenii inteligenti. Ai zis de atatea ori asta cu barbatii care nu vor o femeie care gandeste incat s-ar cere probe. Macar teoretice sa fie. A nu fi de acord cu ideologia de viata a unui om nu inseamna ca nu-l accepti pentru ca gandeste.

    Apreciază

      1. Tocmai asta e, mi-e greu sa cred ca de n ori. Atata timp cat nu exista un rationament, nu merge „parerea mea”. Parerea mea ca e o interpretare gresita.
        Nu vreau exemple sau intamplari reale; stiu ca barbatii bat uneori in retragere, insa nu cred ca asta e motivul.

        Apreciază

  2. Honey, dar nu stiai asta pana acum? Cel mai urat e cand iti spune in fata: -Stii eu vreau o femeie care sa nu aiba atatea puncte de vedere. Been there done that. E hmm frustrant as spune, dar tind sa cred ca pers in cauza nu gandesc extraordinar de mult.

    Apreciază

  3. Nu te contrazic, adaug doar ca e vorba de barbatii care alcatuiesc masa enorma a bautorilor de posirca si nu de cei rari, care siu sa deguste vinurile fine din cupe de cristal autentic (citeste spuma de dantele si matasuri fierbinti!)

    Apreciază

  4. marea majoritate a bărbaţilor nu vor lângă ei femei care gândesc şi pe care le duce capul” … corect, da’ destul de vag … asa ca vin eu c-o audaugire si las apoi pe altii/altele sa defineasca si mai clar acea „mare majoritate„: „si nici femei care doar au impresia ca gandesc logic si care, astfel, sunt convinse ca au intotdeauna dreptate”. :))

    pe de alta parte, daca n-au cu cine discuta … probabil ca ei fac mai mult sex decat cei care se lasa prinsi in tot felul de debates cu partenera. 😛

    Apreciază

  5. Nu cred ca e vorba de faptul ca barbatii nu vor langa ei o femeie inteligenta,mai degraba nu vor o femeie mai inteligenta decat ei.
    Oricum nu cred ca barbatii prefera „blondele” decat pentru un oral sau fantezii.

    Apreciază

  6. Exact, „toţi avem perioade bune şi perioade mai puţin bune în viaţa noastră” si deseori oamenii se schimbă.
    Iaca se întîlnesc doi pe aceeaşi cărare şi continuă calea împreună. Cărarea e bună, luminoasă, uneori o ia prin pădure, alteori prin cîmpie, cîteodată se întretaie cu alte cărări. Uneori se desface în două cărări mai mici, ca mai tîrziu să redevină una singură. Atunci cei doi călători se despart şi ei pentru o vreme ca apoi să se regăsească. Pe aceeaşi cărare. Continuă călătoria împreună, îşi povestesc lucruri noi unul altuia, fac schimb de impresii, de gînduri. Şi fiecare pas făcut pe cărarea ceea parcă îi apropie şi mai mult, parcă le aduce mai multă bucurie, împlinire, complicitate. Devine acum cărarea lor. Cărarea ce-i duce spre paradis.
    Şi iată că din nou cărarea se desface în două. Cînd vine vremea să redevină una singură, ca de obicei, aşa cum era firesc cu ceva timp în urmă, unul se întoarce, iar celălalt… încă nu. Încă nu se grăbeşte să revină. Celălalt a descoperit ceva nou, nemaivăzut şi nemaîntîlnit de frumos. Pe altă cărare. E atît de încîntat de descoperirea sa, încît paşii curioşi îl duc şi mai departe, pe cărăruşa ceea străină, care îi promite atît de multe…
    Iar cel care îl aşteaptă, s-a aşezat obosit sub un tufar şi priveşte trist cărarea ce ducea cîndva spre… paradis?
    Oamenii se schimbă. Oamenii îşi schimbă cărările.

    Apreciază

    1. Eu sunt perfect de acord cu ce spui tu, dar, daca tot se schimba cararea, de ce nu-i spui si celuilalt? E asa greu? Adevarul doare, dar intotdeauna am preferat durerosul adevar in schimbul unei minciuni ambalate frumos. Minciuna e ce urasc mai mult pe lumea asta.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s