Femeia sensibilă

Sunt puternică, independentă și par în fața tuturor o femeie pe picioarele ei. Sunt mult mai puternică decât prietenele mele și știu asta. Eu, dacă vreau pot. Eu, am învățat să nu îmi pese de ce cred sau spun alții despre mine. Eu trăiesc cum îmi place. Nu mă iau după vorbele celor din jur. Am învățat să deosebesc sfaturile bune de cele rele, chiar dacă nu dau de înțeles asta. Și cel mai important, am învățat să îi aprob pe toți și să fiu de acord cu ei pe loc, chiar dacă părerile mele sunt cu totul altele. Am obosit să mai explic că nu e bine și să dau sfaturi pentru ca persoanele respective să deschidă ochii spre zări senine.

Dar. Am momente, ca cel de acum: doar eu cu mine, cu gândurile mele, așezată în vârful patului, după o zi obositoare și cu enșpe gânduri învârtindu-se asemenea unui vârtej, în capul meu. Am nevoie de afecțiune, am nevoie de o vorbă bună, am nevoie de încurajări și susținere, am nevoie de un suflet care să mă completeze. Sunt sensibilă până la Dumnezeu și înapoi, așa cum spunea Enigma. Și n-a greșit. El mă cunoaște cel mai bine. Sunt perversă și curvă. Dar am suflet cu nevoi. Pot fi diabetic de dulce, dar la fel de bine pot fi seducătoare, te pot face să-mi ajungi în pat și să nu mai vrei să pleci.

Și, uneori, stau, ca și acum, și mă întreb la ce bun toate astea?! Eu tot singură sunt, sufletul meu tot ne-alinat e. Simt nevoia să comunic cu cineva care e pe aceeași lungime de undă cu mine. O persoană căreia să nu i se pară deplasat atunci când e trezit noaptea pentru un sex oral sau căreia i se pare perfect normal să mă trezească cu mângâieri și atingeri fierbinți.

Am nevoie de afecțiune. ”Ieri, azi, mâine”. Oftez. A mai trecut o zi. În ochii celor din jur, sunt persoana plină de optimism și plină de viață, mereu cu zâmbetul pe buze. Dar ei nu știu că toate acestea ascund un suflet singur care tânjește după o atingere. Și nici nu vor ști vreodată. Îmi așez mai bine perna, mă întind în pat și încerc să adorm. Mâine e nouă zi. Femeia puternică și sigură pe ea, va începe o nouă zi. Femeia sensibilă va sta ascunsă înăuntru……

5 comentarii

  1. La finalul zilei cu totii suntem singuri indiferent de cine ar fi langa.
    Cred ca lupta asta pe care o duci sa tii ascunsa sensibilitatea te cam oboseste.
    Zambeste si ai grija ce-ti doresti. S-ar putea indeplini cand nici nu te astepti. 😉

    Apreciază

    1. Ca sa fiu un picut cinic as zice mai degraba „Ai grija ce-ti doresti ca ti s-ar putea indeplini”. Plecand de la axioma ca exista un creator, ironia vietii a fost special conceputa pentru amuzamentul acestuia. Iar pe vremea cand oamenii se mai si opreau, priveau in jur, constatau si pe urma trageau concluziile, au aparut proverbele si zicalele. Si e uimitor cat de bine se potrivesc acestea. Sau poate ca noi le facem sa se potriveasca. Bleah.

      Apreciază

  2. Din pacate,in viata nu le poti avea pe toate. Alegi un drum, iar peste un timp, in astfel de momente de singuratate, te gandesti cum ar fi fost pe celalalt drum. Consider ca tuturor li se intampla, indiferent daca o recunosc sau nu. Ceea ce-ti doresti este greu, foarte greu, insa nu imposibil. Speranta ne da putere sa continuam…:)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s